Conjugarea verbului a ștircui în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a ștircui la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu ștircui
  • tu ștircui
  • el|ea ștircuie
  • noi ștircuim
  • voi ștircuiți
  • ei|ele ștircuie

Imperfect

  • eu ștircuiam
  • tu ștircuiai
  • el|ea ștircuia
  • noi ștircuiam
  • voi ștircuiați
  • ei|ele ștircuiau

Perfect Simplu

  • eu ștircuii
  • tu ștircuiși
  • el|ea ștircui
  • noi ștircuirăm
  • voi ștircuirăți
  • ei|ele ștircuiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu ștircuisem
  • tu ștircuiseși
  • el|ea ștircuise
  • noi ștircuiserăm
  • voi ștircuiserăți
  • ei|ele ștircuiseră

Perfectul Compus

  • eu am ștircuit
  • tu ai ștircuit
  • el|ea a ștircuit
  • noi am ștircuit
  • voi ați ștircuit
  • ei|ele au ștircuit

Viitor

  • eu voi ștircui
  • tu vei ștircui
  • el|ea va ștircui
  • noi vom ștircui
  • voi veți ștircui
  • ei|ele vor ștircui

Viitor Anterior

  • eu voi fi ștircuit
  • tu vei fi ștircuit
  • el|ea va fi ștircuit
  • noi vom fi ștircuit
  • voi veți fi ștircuit
  • ei|ele vor fi ștircuit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) ștircui
  • tu (să) ștircui
  • el|ea (să) ștircuie
  • noi (să) ștircuim
  • voi (să) ștircuiți
  • ei|ele (să) ștircuie

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi ștircuit
  • tu să fi ștircuit
  • el|ea să fi ștircuit
  • noi să fi ștircuit
  • voi să fi ștircuit
  • ei|ele să fi ștircuit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș ștircui
  • tu ai ștircui
  • el|ea ar ștircui
  • noi am ștircui
  • voi ați ștircui
  • ei|ele ar ștircui

Condițional Perfect

  • eu aș fi ștircuit
  • tu ai fi ștircuit
  • el|ea ar fi ștircuit
  • noi am fi ștircuit
  • voi ați fi ștircuit
  • ei|ele ar fi ștircuit

Celelalte moduri verbale ale verbului a ștircui: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • ștircuire

Participiu

  • ștircuit

Gerunziu

  • ștircuind

Imperativ

  • singular ștircuie
  • plural ștircuiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a adecva a cuba a răzni a reînscăuna a sprinteni a stinge a știrbi a știri a ștocni a surâde a vasculariza

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi