Conjugarea verbului a știrbi în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a știrbi la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu știrbesc
  • tu știrbești
  • el|ea știrbește
  • noi știrbim
  • voi știrbiți
  • ei|ele știrbesc

Imperfect

  • eu știrbeam
  • tu știrbeai
  • el|ea știrbea
  • noi știrbeam
  • voi știrbeați
  • ei|ele știrbeau

Perfect Simplu

  • eu știrbii
  • tu știrbiși
  • el|ea știrbi
  • noi știrbirăm
  • voi știrbirăți
  • ei|ele știrbiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu știrbisem
  • tu știrbiseși
  • el|ea știrbise
  • noi știrbiserăm
  • voi știrbiserăți
  • ei|ele știrbiseră

Perfectul Compus

  • eu am știrbit
  • tu ai știrbit
  • el|ea a știrbit
  • noi am știrbit
  • voi ați știrbit
  • ei|ele au știrbit

Viitor

  • eu voi știrbi
  • tu vei știrbi
  • el|ea va știrbi
  • noi vom știrbi
  • voi veți știrbi
  • ei|ele vor știrbi

Viitor Anterior

  • eu voi fi știrbit
  • tu vei fi știrbit
  • el|ea va fi știrbit
  • noi vom fi știrbit
  • voi veți fi știrbit
  • ei|ele vor fi știrbit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) știrbesc
  • tu (să) știrbești
  • el|ea (să) știrbească
  • noi (să) știrbim
  • voi (să) știrbiți
  • ei|ele (să) știrbească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi știrbit
  • tu să fi știrbit
  • el|ea să fi știrbit
  • noi să fi știrbit
  • voi să fi știrbit
  • ei|ele să fi știrbit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș știrbi
  • tu ai știrbi
  • el|ea ar știrbi
  • noi am știrbi
  • voi ați știrbi
  • ei|ele ar știrbi

Condițional Perfect

  • eu aș fi știrbit
  • tu ai fi știrbit
  • el|ea ar fi știrbit
  • noi am fi știrbit
  • voi ați fi știrbit
  • ei|ele ar fi știrbit

Celelalte moduri verbale ale verbului a știrbi: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • știrbire

Participiu

  • știrbit

Gerunziu

  • știrbind

Imperativ

  • singular știrbește
  • plural știrbiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a adăugi a cuantiza a răzmeri a reînsănătoși a sprinta a stinchi a stipula a ștircui a stoci a șupurlui a vâșca

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi