Conjugarea verbului a înspița în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a înspița la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu înspițez
  • tu înspițezi
  • el|ea înspițează
  • noi înspițăm
  • voi înspițați
  • ei|ele înspițează

Imperfect

  • eu înspițam
  • tu înspițai
  • el|ea înspița
  • noi înspițam
  • voi înspițați
  • ei|ele înspițau

Perfect Simplu

  • eu înspițai
  • tu înspițași
  • el|ea înspiță
  • noi înspițarăm
  • voi înspițarăți
  • ei|ele înspițară

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu înspițasem
  • tu înspițaseși
  • el|ea înspițase
  • noi înspițaserăm
  • voi înspițaserăți
  • ei|ele înspițaseră

Perfectul Compus

  • eu am înspițat
  • tu ai înspițat
  • el|ea a înspițat
  • noi am înspițat
  • voi ați înspițat
  • ei|ele au înspițat

Viitor

  • eu voi înspița
  • tu vei înspița
  • el|ea va înspița
  • noi vom înspița
  • voi veți înspița
  • ei|ele vor înspița

Viitor Anterior

  • eu voi fi înspițat
  • tu vei fi înspițat
  • el|ea va fi înspițat
  • noi vom fi înspițat
  • voi veți fi înspițat
  • ei|ele vor fi înspițat

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) înspițez
  • tu (să) înspițezi
  • el|ea (să) înspițeze
  • noi (să) înspițăm
  • voi (să) înspițați
  • ei|ele (să) înspițeze

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi înspițat
  • tu să fi înspițat
  • el|ea să fi înspițat
  • noi să fi înspițat
  • voi să fi înspițat
  • ei|ele să fi înspițat

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș înspița
  • tu ai înspița
  • el|ea ar înspița
  • noi am înspița
  • voi ați înspița
  • ei|ele ar înspița

Condițional Perfect

  • eu aș fi înspițat
  • tu ai fi înspițat
  • el|ea ar fi înspițat
  • noi am fi înspițat
  • voi ați fi înspițat
  • ei|ele ar fi înspițat

Celelalte moduri verbale ale verbului a înspița: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • înspițare

Participiu

  • înspițat

Gerunziu

  • înspițând

Imperativ

  • singular înspițează
  • plural înspițați

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a franca a glorifica a înnebuni a însoți a inspira a însplinoșa a înstruna a învifori a miza a pizmălui a teoriza

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi