Conjugarea verbului a însoți în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a însoți la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu însoțesc
  • tu însoțești
  • el|ea însoțește
  • noi însoțim
  • voi însoțiți
  • ei|ele însoțesc

Imperfect

  • eu însoțeam
  • tu însoțeai
  • el|ea însoțea
  • noi însoțeam
  • voi însoțeați
  • ei|ele însoțeau

Perfect Simplu

  • eu însoții
  • tu însoțiși
  • el|ea însoți
  • noi însoțirăm
  • voi însoțirăți
  • ei|ele însoțiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu însoțisem
  • tu însoțiseși
  • el|ea însoțise
  • noi însoțiserăm
  • voi însoțiserăți
  • ei|ele însoțiseră

Perfectul Compus

  • eu am însoțit
  • tu ai însoțit
  • el|ea a însoțit
  • noi am însoțit
  • voi ați însoțit
  • ei|ele au însoțit

Viitor

  • eu voi însoți
  • tu vei însoți
  • el|ea va însoți
  • noi vom însoți
  • voi veți însoți
  • ei|ele vor însoți

Viitor Anterior

  • eu voi fi însoțit
  • tu vei fi însoțit
  • el|ea va fi însoțit
  • noi vom fi însoțit
  • voi veți fi însoțit
  • ei|ele vor fi însoțit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) însoțesc
  • tu (să) însoțești
  • el|ea (să) însoțească
  • noi (să) însoțim
  • voi (să) însoțiți
  • ei|ele (să) însoțească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi însoțit
  • tu să fi însoțit
  • el|ea să fi însoțit
  • noi să fi însoțit
  • voi să fi însoțit
  • ei|ele să fi însoțit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș însoți
  • tu ai însoți
  • el|ea ar însoți
  • noi am însoți
  • voi ați însoți
  • ei|ele ar însoți

Condițional Perfect

  • eu aș fi însoțit
  • tu ai fi însoțit
  • el|ea ar fi însoțit
  • noi am fi însoțit
  • voi ați fi însoțit
  • ei|ele ar fi însoțit

Celelalte moduri verbale ale verbului a însoți: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • însoțire

Participiu

  • însoțit

Gerunziu

  • însoțind

Imperativ

  • singular însoțește
  • plural însoțiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a frăgezi a glănțui a înnăbuși a insista a însori a însovoni a înspumega a învești a mitifica a pitici a tempera

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi