Conjugarea verbului a sufleți în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a sufleți la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu suflețesc
  • tu suflețești
  • el|ea suflețește
  • noi suflețim
  • voi suflețiți
  • ei|ele suflețesc

Imperfect

  • eu suflețeam
  • tu suflețeai
  • el|ea suflețea
  • noi suflețeam
  • voi suflețeați
  • ei|ele suflețeau

Perfect Simplu

  • eu sufleții
  • tu suflețiși
  • el|ea sufleți
  • noi suflețirăm
  • voi suflețirăți
  • ei|ele suflețiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu suflețisem
  • tu suflețiseși
  • el|ea suflețise
  • noi suflețiserăm
  • voi suflețiserăți
  • ei|ele suflețiseră

Perfectul Compus

  • eu am suflețit
  • tu ai suflețit
  • el|ea a suflețit
  • noi am suflețit
  • voi ați suflețit
  • ei|ele au suflețit

Viitor

  • eu voi sufleți
  • tu vei sufleți
  • el|ea va sufleți
  • noi vom sufleți
  • voi veți sufleți
  • ei|ele vor sufleți

Viitor Anterior

  • eu voi fi suflețit
  • tu vei fi suflețit
  • el|ea va fi suflețit
  • noi vom fi suflețit
  • voi veți fi suflețit
  • ei|ele vor fi suflețit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) suflețesc
  • tu (să) suflețești
  • el|ea (să) suflețească
  • noi (să) suflețim
  • voi (să) suflețiți
  • ei|ele (să) suflețească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi suflețit
  • tu să fi suflețit
  • el|ea să fi suflețit
  • noi să fi suflețit
  • voi să fi suflețit
  • ei|ele să fi suflețit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș sufleți
  • tu ai sufleți
  • el|ea ar sufleți
  • noi am sufleți
  • voi ați sufleți
  • ei|ele ar sufleți

Condițional Perfect

  • eu aș fi suflețit
  • tu ai fi suflețit
  • el|ea ar fi suflețit
  • noi am fi suflețit
  • voi ați fi suflețit
  • ei|ele ar fi suflețit

Celelalte moduri verbale ale verbului a sufleți: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • suflețire

Participiu

  • suflețit

Gerunziu

  • suflețind

Imperativ

  • singular suflețește
  • plural suflețiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a amâna a decarbonata a reinsera a revinde a ștrefui a sudui a sufleca a sufoca a sui a teleimprima a zări

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi