Conjugarea verbului a sufleți în limba română
Învață cum să conjugi corect verbul a sufleți la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.
Modul indicativ
Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.
Prezent
eu suflețesc
tu suflețești
el|ea suflețește
noi suflețim
voi suflețiți
ei|ele suflețesc
Imperfect
eu suflețeam
tu suflețeai
el|ea suflețea
noi suflețeam
voi suflețeați
ei|ele suflețeau
Perfect Simplu
eu sufleții
tu suflețiși
el|ea sufleți
noi suflețirăm
voi suflețirăți
ei|ele suflețiră
Mai Mult Ca Perfectul
eu suflețisem
tu suflețiseși
el|ea suflețise
noi suflețiserăm
voi suflețiserăți
ei|ele suflețiseră
Perfectul Compus
eu am suflețit
tu ai suflețit
el|ea a suflețit
noi am suflețit
voi ați suflețit
ei|ele au suflețit
Viitor
eu voi sufleți
tu vei sufleți
el|ea va sufleți
noi vom sufleți
voi veți sufleți
ei|ele vor sufleți
Viitor Anterior
eu voi fi suflețit
tu vei fi suflețit
el|ea va fi suflețit
noi vom fi suflețit
voi veți fi suflețit
ei|ele vor fi suflețit
Modul conjunctiv
Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.
Conjunctiv Prezent
eu (să) suflețesc
tu (să) suflețești
el|ea (să) suflețească
noi (să) suflețim
voi (să) suflețiți
ei|ele (să) suflețească
Conjunctiv Perfect
eu să fi suflețit
tu să fi suflețit
el|ea să fi suflețit
noi să fi suflețit
voi să fi suflețit
ei|ele să fi suflețit
Modul condițional-optativ
Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.
Condițional Prezent
eu aș sufleți
tu ai sufleți
el|ea ar sufleți
noi am sufleți
voi ați sufleți
ei|ele ar sufleți
Condițional Perfect
eu aș fi suflețit
tu ai fi suflețit
el|ea ar fi suflețit
noi am fi suflețit
voi ați fi suflețit
ei|ele ar fi suflețit
Celelalte moduri verbale ale verbului a sufleți: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.
Imperativ
singular suflețește
plural suflețiți
Conjugă un alt verb în limba română
Verbe aleatorii: a amâna
a decarbonata
a reinsera
a revinde
a ștrefui
a sudui
a sufleca
a sufoca
a sui
a teleimprima
a zări
Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face
a fi
a vrea
a avea
a merge
a lua
a mânca
a putea
a alege
a veni
a începe
a da
a vorbi