Conjugarea verbului a înfărtăți în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a înfărtăți la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu înfărtățesc
  • tu înfărtățești
  • el|ea înfărtățește
  • noi înfărtățim
  • voi înfărtățiți
  • ei|ele înfărtățesc

Imperfect

  • eu înfărtățeam
  • tu înfărtățeai
  • el|ea înfărtățea
  • noi înfărtățeam
  • voi înfărtățeați
  • ei|ele înfărtățeau

Perfect Simplu

  • eu înfărtății
  • tu înfărtățiși
  • el|ea înfărtăți
  • noi înfărtățirăm
  • voi înfărtățirăți
  • ei|ele înfărtățiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu înfărtățisem
  • tu înfărtățiseși
  • el|ea înfărtățise
  • noi înfărtățiserăm
  • voi înfărtățiserăți
  • ei|ele înfărtățiseră

Perfectul Compus

  • eu am înfărtățit
  • tu ai înfărtățit
  • el|ea a înfărtățit
  • noi am înfărtățit
  • voi ați înfărtățit
  • ei|ele au înfărtățit

Viitor

  • eu voi înfărtăți
  • tu vei înfărtăți
  • el|ea va înfărtăți
  • noi vom înfărtăți
  • voi veți înfărtăți
  • ei|ele vor înfărtăți

Viitor Anterior

  • eu voi fi înfărtățit
  • tu vei fi înfărtățit
  • el|ea va fi înfărtățit
  • noi vom fi înfărtățit
  • voi veți fi înfărtățit
  • ei|ele vor fi înfărtățit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) înfărtățesc
  • tu (să) înfărtățești
  • el|ea (să) înfărtățească
  • noi (să) înfărtățim
  • voi (să) înfărtățiți
  • ei|ele (să) înfărtățească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi înfărtățit
  • tu să fi înfărtățit
  • el|ea să fi înfărtățit
  • noi să fi înfărtățit
  • voi să fi înfărtățit
  • ei|ele să fi înfărtățit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș înfărtăți
  • tu ai înfărtăți
  • el|ea ar înfărtăți
  • noi am înfărtăți
  • voi ați înfărtăți
  • ei|ele ar înfărtăți

Condițional Perfect

  • eu aș fi înfărtățit
  • tu ai fi înfărtățit
  • el|ea ar fi înfărtățit
  • noi am fi înfărtățit
  • voi ați fi înfărtățit
  • ei|ele ar fi înfărtățit

Celelalte moduri verbale ale verbului a înfărtăți: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • înfărtățire

Participiu

  • înfărtățit

Gerunziu

  • înfărtățind

Imperativ

  • singular înfărtățește
  • plural înfărtățiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a exima a fierui a încruși a îneca a înfărma a înfășa a înferica a însera a lușa a pălmui a sudui

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi