Conjugarea verbului a împăcălui în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a împăcălui la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu împăcăluiesc
  • tu împăcăluiești
  • el|ea împăcăluiește
  • noi împăcăluim
  • voi împăcăluiți
  • ei|ele împăcăluiesc

Imperfect

  • eu împăcăluiam
  • tu împăcăluiai
  • el|ea împăcăluia
  • noi împăcăluiam
  • voi împăcăluiați
  • ei|ele împăcăluiau

Perfect Simplu

  • eu împăcăluii
  • tu împăcăluiși
  • el|ea împăcălui
  • noi împăcăluirăm
  • voi împăcăluirăți
  • ei|ele împăcăluiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu împăcăluisem
  • tu împăcăluiseși
  • el|ea împăcăluise
  • noi împăcăluiserăm
  • voi împăcăluiserăți
  • ei|ele împăcăluiseră

Perfectul Compus

  • eu am împăcăluit
  • tu ai împăcăluit
  • el|ea a împăcăluit
  • noi am împăcăluit
  • voi ați împăcăluit
  • ei|ele au împăcăluit

Viitor

  • eu voi împăcălui
  • tu vei împăcălui
  • el|ea va împăcălui
  • noi vom împăcălui
  • voi veți împăcălui
  • ei|ele vor împăcălui

Viitor Anterior

  • eu voi fi împăcăluit
  • tu vei fi împăcăluit
  • el|ea va fi împăcăluit
  • noi vom fi împăcăluit
  • voi veți fi împăcăluit
  • ei|ele vor fi împăcăluit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) împăcăluiesc
  • tu (să) împăcăluiești
  • el|ea (să) împăcăluiască
  • noi (să) împăcăluim
  • voi (să) împăcăluiți
  • ei|ele (să) împăcăluiască

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi împăcăluit
  • tu să fi împăcăluit
  • el|ea să fi împăcăluit
  • noi să fi împăcăluit
  • voi să fi împăcăluit
  • ei|ele să fi împăcăluit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș împăcălui
  • tu ai împăcălui
  • el|ea ar împăcălui
  • noi am împăcălui
  • voi ați împăcălui
  • ei|ele ar împăcălui

Condițional Perfect

  • eu aș fi împăcăluit
  • tu ai fi împăcăluit
  • el|ea ar fi împăcăluit
  • noi am fi împăcăluit
  • voi ați fi împăcăluit
  • ei|ele ar fi împăcăluit

Celelalte moduri verbale ale verbului a împăcălui: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • împăcăluire

Participiu

  • împăcăluit

Gerunziu

  • împăcăluind

Imperativ

  • singular împăcăluiește
  • plural împăcăluiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a dezumaniza a dorlota a ilustra a imigra a împăca a împăcelui a împăienjini a incita a învâltori a nădejdui a șnaițui

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi