Conjugarea verbului a asupri în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a asupri la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu asupresc
  • tu asuprești
  • el|ea asuprește
  • noi asuprim
  • voi asupriți
  • ei|ele asupresc

Imperfect

  • eu asupream
  • tu asupreai
  • el|ea asuprea
  • noi asupream
  • voi asupreați
  • ei|ele asupreau

Perfect Simplu

  • eu asuprii
  • tu asupriși
  • el|ea asupri
  • noi asuprirăm
  • voi asuprirăți
  • ei|ele asupriră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu asuprisem
  • tu asupriseși
  • el|ea asuprise
  • noi asupriserăm
  • voi asupriserăți
  • ei|ele asupriseră

Perfectul Compus

  • eu am asuprit
  • tu ai asuprit
  • el|ea a asuprit
  • noi am asuprit
  • voi ați asuprit
  • ei|ele au asuprit

Viitor

  • eu voi asupri
  • tu vei asupri
  • el|ea va asupri
  • noi vom asupri
  • voi veți asupri
  • ei|ele vor asupri

Viitor Anterior

  • eu voi fi asuprit
  • tu vei fi asuprit
  • el|ea va fi asuprit
  • noi vom fi asuprit
  • voi veți fi asuprit
  • ei|ele vor fi asuprit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) asupresc
  • tu (să) asuprești
  • el|ea (să) asuprească
  • noi (să) asuprim
  • voi (să) asupriți
  • ei|ele (să) asuprească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi asuprit
  • tu să fi asuprit
  • el|ea să fi asuprit
  • noi să fi asuprit
  • voi să fi asuprit
  • ei|ele să fi asuprit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș asupri
  • tu ai asupri
  • el|ea ar asupri
  • noi am asupri
  • voi ați asupri
  • ei|ele ar asupri

Condițional Perfect

  • eu aș fi asuprit
  • tu ai fi asuprit
  • el|ea ar fi asuprit
  • noi am fi asuprit
  • voi ați fi asuprit
  • ei|ele ar fi asuprit

Celelalte moduri verbale ale verbului a asupri: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • asuprire

Participiu

  • asuprit

Gerunziu

  • asuprind

Imperativ

  • singular asuprește
  • plural asupriți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a arcui a asteniza a asuma a asurzi a atenționa a bilțui a colbui a descomplecta a învălui a poftisi

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi