Conjugarea verbului a șprănțuri în limba română
Învață cum să conjugi corect verbul a șprănțuri la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.
Modul indicativ
Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.
Prezent
eu șprănțuresc
tu șprănțurești
el|ea șprănțurește
noi șprănțurim
voi șprănțuriți
ei|ele șprănțuresc
Imperfect
eu șprănțuream
tu șprănțureai
el|ea șprănțurea
noi șprănțuream
voi șprănțureați
ei|ele șprănțureau
Perfect Simplu
eu șprănțurii
tu șprănțuriși
el|ea șprănțuri
noi șprănțurirăm
voi șprănțurirăți
ei|ele șprănțuriră
Mai Mult Ca Perfectul
eu șprănțurisem
tu șprănțuriseși
el|ea șprănțurise
noi șprănțuriserăm
voi șprănțuriserăți
ei|ele șprănțuriseră
Perfectul Compus
eu am șprănțurit
tu ai șprănțurit
el|ea a șprănțurit
noi am șprănțurit
voi ați șprănțurit
ei|ele au șprănțurit
Viitor
eu voi șprănțuri
tu vei șprănțuri
el|ea va șprănțuri
noi vom șprănțuri
voi veți șprănțuri
ei|ele vor șprănțuri
Viitor Anterior
eu voi fi șprănțurit
tu vei fi șprănțurit
el|ea va fi șprănțurit
noi vom fi șprănțurit
voi veți fi șprănțurit
ei|ele vor fi șprănțurit
Modul conjunctiv
Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.
Conjunctiv Perfect
eu să fi șprănțurit
tu să fi șprănțurit
el|ea să fi șprănțurit
noi să fi șprănțurit
voi să fi șprănțurit
ei|ele să fi șprănțurit
Modul condițional-optativ
Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.
Condițional Prezent
eu aș șprănțuri
tu ai șprănțuri
el|ea ar șprănțuri
noi am șprănțuri
voi ați șprănțuri
ei|ele ar șprănțuri
Condițional Perfect
eu aș fi șprănțurit
tu ai fi șprănțurit
el|ea ar fi șprănțurit
noi am fi șprănțurit
voi ați fi șprănțurit
ei|ele ar fi șprănțurit
Celelalte moduri verbale ale verbului a șprănțuri: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.
Imperativ
singular șprănțurește
plural șprănțuriți
Conjugă un alt verb în limba română
Verbe aleatorii: a corăsli
a raporta
a reconstitui
a șondoroi
a sporovăi
a șpraițui
a sprijini
a spune
a succede
a ura
Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face
a fi
a vrea
a avea
a merge
a lua
a mânca
a putea
a alege
a veni
a începe
a da
a vorbi
