Conjugarea verbului a șfincui în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a șfincui la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu șfincuiesc
  • tu șfincuiești
  • el|ea șfincuiește
  • noi șfincuim
  • voi șfincuiți
  • ei|ele șfincuiesc

Imperfect

  • eu șfincuiam
  • tu șfincuiai
  • el|ea șfincuia
  • noi șfincuiam
  • voi șfincuiați
  • ei|ele șfincuiau

Perfect Simplu

  • eu șfincuii
  • tu șfincuiși
  • el|ea șfincui
  • noi șfincuirăm
  • voi șfincuirăți
  • ei|ele șfincuiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu șfincuisem
  • tu șfincuiseși
  • el|ea șfincuise
  • noi șfincuiserăm
  • voi șfincuiserăți
  • ei|ele șfincuiseră

Perfectul Compus

  • eu am șfincuit
  • tu ai șfincuit
  • el|ea a șfincuit
  • noi am șfincuit
  • voi ați șfincuit
  • ei|ele au șfincuit

Viitor

  • eu voi șfincui
  • tu vei șfincui
  • el|ea va șfincui
  • noi vom șfincui
  • voi veți șfincui
  • ei|ele vor șfincui

Viitor Anterior

  • eu voi fi șfincuit
  • tu vei fi șfincuit
  • el|ea va fi șfincuit
  • noi vom fi șfincuit
  • voi veți fi șfincuit
  • ei|ele vor fi șfincuit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) șfincuiesc
  • tu (să) șfincuiești
  • el|ea (să) șfincuiască
  • noi (să) șfincuim
  • voi (să) șfincuiți
  • ei|ele (să) șfincuiască

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi șfincuit
  • tu să fi șfincuit
  • el|ea să fi șfincuit
  • noi să fi șfincuit
  • voi să fi șfincuit
  • ei|ele să fi șfincuit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș șfincui
  • tu ai șfincui
  • el|ea ar șfincui
  • noi am șfincui
  • voi ați șfincui
  • ei|ele ar șfincui

Condițional Perfect

  • eu aș fi șfincuit
  • tu ai fi șfincuit
  • el|ea ar fi șfincuit
  • noi am fi șfincuit
  • voi ați fi șfincuit
  • ei|ele ar fi șfincuit

Celelalte moduri verbale ale verbului a șfincui: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • șfincuire

Participiu

  • șfincuit

Gerunziu

  • șfincuind

Imperativ

  • singular șfincuiește
  • plural șfincuiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a cnocauta a prinveni a pupăci a secătui a sfătui a sfii a șfindlări a sgârci a speti a tiohăi

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi