Conjugarea verbului a oștări în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a oștări la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu oștăresc
  • tu oștărești
  • el|ea oștărește
  • noi oștărim
  • voi oștăriți
  • ei|ele oștăresc

Imperfect

  • eu oștăream
  • tu oștăreai
  • el|ea oștărea
  • noi oștăream
  • voi oștăreați
  • ei|ele oștăreau

Perfect Simplu

  • eu oștării
  • tu oștăriși
  • el|ea oștări
  • noi oștărirăm
  • voi oștărirăți
  • ei|ele oștăriră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu oștărisem
  • tu oștăriseși
  • el|ea oștărise
  • noi oștăriserăm
  • voi oștăriserăți
  • ei|ele oștăriseră

Perfectul Compus

  • eu am oștărit
  • tu ai oștărit
  • el|ea a oștărit
  • noi am oștărit
  • voi ați oștărit
  • ei|ele au oștărit

Viitor

  • eu voi oștări
  • tu vei oștări
  • el|ea va oștări
  • noi vom oștări
  • voi veți oștări
  • ei|ele vor oștări

Viitor Anterior

  • eu voi fi oștărit
  • tu vei fi oștărit
  • el|ea va fi oștărit
  • noi vom fi oștărit
  • voi veți fi oștărit
  • ei|ele vor fi oștărit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) oștăresc
  • tu (să) oștărești
  • el|ea (să) oștărească
  • noi (să) oștărim
  • voi (să) oștăriți
  • ei|ele (să) oștărească

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi oștărit
  • tu să fi oștărit
  • el|ea să fi oștărit
  • noi să fi oștărit
  • voi să fi oștărit
  • ei|ele să fi oștărit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș oștări
  • tu ai oștări
  • el|ea ar oștări
  • noi am oștări
  • voi ați oștări
  • ei|ele ar oștări

Condițional Perfect

  • eu aș fi oștărit
  • tu ai fi oștărit
  • el|ea ar fi oștărit
  • noi am fi oștărit
  • voi ați fi oștărit
  • ei|ele ar fi oștărit

Celelalte moduri verbale ale verbului a oștări: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • oștărire

Participiu

  • oștărit

Gerunziu

  • oștărind

Imperativ

  • singular oștărește
  • plural oștăriți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a întuflica a izbucni a ofârli a ortăci a ospitalia a ostăși a oțerî a pernica a pumni a schia

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi