Conjugarea verbului a îmbucura în limba română
Învață cum să conjugi corect verbul a îmbucura la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.
Modul indicativ
Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.
Prezent
eu îmbucur
tu îmbucuri
el|ea îmbucură
noi îmbucurăm
voi îmbucurați
ei|ele îmbucură
Imperfect
eu îmbucuram
tu îmbucurai
el|ea îmbucura
noi îmbucuram
voi îmbucurați
ei|ele îmbucurau
Perfect Simplu
eu îmbucurai
tu îmbucurași
el|ea îmbucură
noi îmbucurarăm
voi îmbucurarăți
ei|ele îmbucurară
Mai Mult Ca Perfectul
eu îmbucurasem
tu îmbucuraseși
el|ea îmbucurase
noi îmbucuraserăm
voi îmbucuraserăți
ei|ele îmbucuraseră
Perfectul Compus
eu am îmbucurat
tu ai îmbucurat
el|ea a îmbucurat
noi am îmbucurat
voi ați îmbucurat
ei|ele au îmbucurat
Viitor
eu voi îmbucura
tu vei îmbucura
el|ea va îmbucura
noi vom îmbucura
voi veți îmbucura
ei|ele vor îmbucura
Viitor Anterior
eu voi fi îmbucurat
tu vei fi îmbucurat
el|ea va fi îmbucurat
noi vom fi îmbucurat
voi veți fi îmbucurat
ei|ele vor fi îmbucurat
Modul conjunctiv
Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.
Conjunctiv Prezent
eu (să) îmbucur
tu (să) îmbucuri
el|ea (să) îmbucure
noi (să) îmbucurăm
voi (să) îmbucurați
ei|ele (să) îmbucure
Conjunctiv Perfect
eu să fi îmbucurat
tu să fi îmbucurat
el|ea să fi îmbucurat
noi să fi îmbucurat
voi să fi îmbucurat
ei|ele să fi îmbucurat
Modul condițional-optativ
Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.
Condițional Prezent
eu aș îmbucura
tu ai îmbucura
el|ea ar îmbucura
noi am îmbucura
voi ați îmbucura
ei|ele ar îmbucura
Condițional Perfect
eu aș fi îmbucurat
tu ai fi îmbucurat
el|ea ar fi îmbucurat
noi am fi îmbucurat
voi ați fi îmbucurat
ei|ele ar fi îmbucurat
Celelalte moduri verbale ale verbului a îmbucura: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.
Imperativ
singular îmbucură
plural îmbucurați
Conjugă un alt verb în limba română
Verbe aleatorii: a dezmeteci
a doctorici
a huțuța
a îmbredeli
a îmbucăți
a îmbufna
a îmbunătăți
a încercui
a întroduce
a muscări
a smântâni
Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face
a fi
a vrea
a avea
a merge
a lua
a mânca
a putea
a alege
a veni
a începe
a da
a vorbi