Conjugarea verbului a dezlănțui în limba română

Învață cum să conjugi corect verbul a dezlănțui la toate timpurile și modurile verbale, pentru a nu mai face greșeli când scrii! Pentru a găsi conjugarea unui alt verb în română, poți apăsa aici.

Modul indicativ

Timpurile modului indicativ sunt cele mai des folosite în limba română. Modul gramatical indicativ e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală, în trecut, prezent sau viitor.

Prezent

  • eu dezlănțui
  • tu dezlănțui
  • el|ea dezlănțuie
  • noi dezlănțuim
  • voi dezlănțuiți
  • ei|ele dezlănțuie

Imperfect

  • eu dezlănțuiam
  • tu dezlănțuiai
  • el|ea dezlănțuia
  • noi dezlănțuiam
  • voi dezlănțuiați
  • ei|ele dezlănțuiau

Perfect Simplu

  • eu dezlănțuii
  • tu dezlănțuiși
  • el|ea dezlănțui
  • noi dezlănțuirăm
  • voi dezlănțuirăți
  • ei|ele dezlănțuiră

Mai Mult Ca Perfectul

  • eu dezlănțuisem
  • tu dezlănțuiseși
  • el|ea dezlănțuise
  • noi dezlănțuiserăm
  • voi dezlănțuiserăți
  • ei|ele dezlănțuiseră

Perfectul Compus

  • eu am dezlănțuit
  • tu ai dezlănțuit
  • el|ea a dezlănțuit
  • noi am dezlănțuit
  • voi ați dezlănțuit
  • ei|ele au dezlănțuit

Viitor

  • eu voi dezlănțui
  • tu vei dezlănțui
  • el|ea va dezlănțui
  • noi vom dezlănțui
  • voi veți dezlănțui
  • ei|ele vor dezlănțui

Viitor Anterior

  • eu voi fi dezlănțuit
  • tu vei fi dezlănțuit
  • el|ea va fi dezlănțuit
  • noi vom fi dezlănțuit
  • voi veți fi dezlănțuit
  • ei|ele vor fi dezlănțuit

Modul conjunctiv

Există două timpuri ale modului conjunctiv în limba română. Modul conjunctiv e un mod personal (predicativ) ce exprimă o acțiune care e posibilă sau realizabilă.

Conjunctiv Prezent

  • eu (să) dezlănțui
  • tu (să) dezlănțui
  • el|ea (să) dezlănțuie
  • noi (să) dezlănțuim
  • voi (să) dezlănțuiți
  • ei|ele (să) dezlănțuie

Conjunctiv Perfect

  • eu să fi dezlănțuit
  • tu să fi dezlănțuit
  • el|ea să fi dezlănțuit
  • noi să fi dezlănțuit
  • voi să fi dezlănțuit
  • ei|ele să fi dezlănțuit

Modul condițional-optativ

Există două timpuri ale modului condițional-optativ în limba română. Acest mod verbal e un mod personal (predicativ) ce exprimă fie o acțiune dorită, fie o acțiune ce poate fi realizată dacă e îndeplinită o anumită condiție. De la această utilizare vine și numele modului condițional-optativ.

Condițional Prezent

  • eu aș dezlănțui
  • tu ai dezlănțui
  • el|ea ar dezlănțui
  • noi am dezlănțui
  • voi ați dezlănțui
  • ei|ele ar dezlănțui

Condițional Perfect

  • eu aș fi dezlănțuit
  • tu ai fi dezlănțuit
  • el|ea ar fi dezlănțuit
  • noi am fi dezlănțuit
  • voi ați fi dezlănțuit
  • ei|ele ar fi dezlănțuit

Celelalte moduri verbale ale verbului a dezlănțui: infinitiv, participiu, gerunziu și imperativ.

Infinitiv Lung

  • dezlănțuire

Participiu

  • dezlănțuit

Gerunziu

  • dezlănțuind

Imperativ

  • singular dezlănțuie
  • plural dezlănțuiți

Conjugă un alt verb în limba română

Verbe aleatorii: a clironomisi a condola a devina a dezinteresa a dezlâna a dezlega a dezmeți a dumeri a glorifica a înghioldi a prospicia a suci

Conjugarea celor mai utilizate verbe în limba română: a face a fi a vrea a avea a merge a lua a mânca a putea a alege a veni a începe a da a vorbi